Iata ca a fost si Maratonul Piatra Craiului editia cu numarul 11 al cursei regina a alergarii montane romanesti. S-a alergat pentru prima data in sens invers traseul normal, adica s-a plecat spre Plaiul Foii -Coltul Chiliilor- Diana - Plaiul Foii - Spirla - Umerii Pietrii Craiului - Marele Grohotis - valea Urzicii - Saua Funduri - La Table - Pestera - Magura - Zarnesti. 38 km si 2300 m diferenta de nivel.
O sa revin cu un raport de cursa cat de curand (imediat ce apar si niste poze), dar pana atunci as vrea sa va aflu parerea referitor la intrebarea zilei:
Este mai usor sau mai greu traseul parcurs in sens invers? Parerile sunt extrem de impartite, subiectul a fost intens dezbatut atat inainte de cursa, cat si mai ales dupa cursa pe iarba verde de la Sosire.
Parerile auzite inainte de cursa de la oameni care au facut traseul inainte spuneau ca traseul e mai rapid, si ca probabil timpii vor fi mai buni. Dupa cursa majoritatea elitelor au spus ca traseul a fost mai greu anul acesta. Timpii scosi nu au fost mai buni decat anul trecut, asa ca teoria are sustinere in rezultate.
Am observat si pareri ca traseul e mai tehnic, dar mai rapid (Adrian Valean), Silviu Balan mi-a zis ca ne avantajeaza mai mult pe noi asfaltistii (astia care ne antrenam pe asfalt). Hai ca mi-a placut asta cu asfaltistii, din pacate mama natura n-a pus vreun munte in Bucuresti, nici macar un deal mai serios, asa ca ne antrenam si noi cum si pe unde putem.
Parerea mea este ca traseul ii dezavantajeaza pe alergatorii de elita intrucat portiunile extrem de tehnice pe care se facea de multe ori diferenta gen valea Urzicii, marele Grohotis, de fapt toata zona de la saua Funduri la refugiul Spirla este acum in urcare. Pentru noi care acolo coboram in mers rapid este un avantaj, noi oricum nu puteam sa alergam pe acolo, multi erau blocati si la corzi, unde se facea aglomeratie. Eu personal am fost mai rapid cu 40 de minute, dar in mare parte datorita antrenamentului mai bun din ultimul an.
Am observat timpi buni la mai multi alergatori de asfalt, dar e greu de spus cat se datoareaza asfaltului si cat antrenamentelor asidue. La putere sunt tot alergatorii care domina de ceva timp concursurile de trail, in frunte cu Viorel Palici, care pare de neinvins sezonul acesta.
Tu ce parere ai? A fost mai usor sau mai greu? O sa iau o selectie din cele mai pertinente pareri si o sa le pun in articol, asa ca acum e momentul sa te pronunti ;)
PS foarte, foarte frumoasa atmosfera de pe traseu. Mii de multumiri celor care au venit special sa ne incurajeze, sustinatori, turisti si voluntari, oameni frumosi care ne fac alergarea mai usoara. Sunteti din an in an mai multi si mai galagiosi. Zegama romaneasca
De unde mai tehnic, coborarea spre saua funduri era a foarte tehnica,coborarea de la Spirlea la fel, acum sunt doar portiuni alergabile.
RăspundețiȘtergereTraseul din acest an are mai multe zone alergabile, fata de traseul clasic din anii trecuti. Ca sa nu mai spun ca varianta din acest an este mai putin periculoasa, deoarece pe Valea Urzicii se pot intampla evenimente nedorite. In 2014 am fost martorul unei accidentari, care se putea sfarsi foarte urat, pe coborarea de dupa Saua Funduri, din cauza unor inconstienti care coboara fara sa-i respecte pe ceilalti. Am remarcat ca si in 2016 inca sunt destui alergatori care nu stiu sa aprecieze muntele si pe colegii de alergare. Unora inca li se pare ca aruncatul resturilor si coborarea in viteza, punandu-i in pericol pe ceilalti participanti la competitie, face parte din regulamentul MPC.
RăspundețiȘtergereau fost mai multe opinii ca e mult mai tehnic asa, inclusiv de la elite. pareri si pareri :)
RăspundețiȘtergere