Planuri pt 2017 - vand rinichi

A trecut si anul 2016, un an cu bune si rele pentru mine. Cu 2633 km alergati si cu cateva concursuri alergate. Ce e cu rinichiul? Rabdare si veti afla :)

In 2016 am alergat 612 km in concurs (distante masurate cu ceasul meu) la un numar de 17 concursuri, din care 2 ultra, 6 maratoane montane, 2 curse de 30 km, 3 semimaratoane, o cursa de 10km. Nu au fost cine stie ce rezultate, ma rog, nu cred ca se astepta cineva sa rup norii. Am reusit sa cobor sub 1:30 pe plat, ducand PB-ul meu la 1:28 h, iar la 10km in primavara am alergat 40:26, ceea ce la categoria mea de varsta a fost locul 2 (primul fiind un marocan, care era deja la dus cand am terminat eu :D.
Rezultatul care m-a bucurat cel mai mult a fost cele putin sub 20 de ore de la Ciucas, rezultat obtinut in conditii grele, alargand (fara sa stiu) cu o fractura la un oscior la mana dreapta, metacarpian V, cam pe la km 23 (din 105). Fractura a fost o mostra de prostie pura, ma uitam dupa fotografi si m-am impiedicat de un smoc de iarba. Deci nimic eroic, dimpotriva. Povestea o gasit aici

Apoi am fost nevoit sa alerg la urmatoarele 2 curse cu o orteza. Cel mai complicat a fost la Maratonul Piatra Craiului, unde orteza simteam ca ma dezechilibreaza un pic pe coborarile mai tehnice de la Marele Grohotis. Timpul sub 6 ore e decent, dar cam atat.

Lista completa a concursurilor

1   Gerar: 21 km

2.  Green Flow: 14 km (Piatra Mare)

3.  Maratonul Zapezii: 30 km

4.  Aiud Maraton: 45 km

5.  Semimaraton Intersport: 19 km

6.  Sinaia S-Karp 13 km

7.  NN 10 km

8.  Brasov Maraton: 38 km

9.  Ecomaraton: 40 km

10. Transilvania 100k: 30 km

11. Ultrabug: 100 km

12. Olympos Marathon: 44 km

13. Ciucas Ultra: 103 km

14. MPC: 37 km

15. MIB Semimaraton : 21 km

16. Hercules Maraton: 44 km

17. Bunloc Vertical : 3 km

Cat priveste antrenamentele in 2016 am mers in prima jumatate la sedintele lui Ben Ami din fiecare joi pe Dinamo. Ma rog, atunci cand am putut sa ajung, pentru ca ora 6 este una care mi-a pus mari probleme, avand in vedere ca termin munca la 6 si am biroul in capatul Militarilor, adica in cealalta parte a Bucurestiului. In rest antrenemanetul e foarte fain si dur. Dezavantajul e ca ma cam scotea pentru cel putin 2 zile din circuit, iar eu de multe ori sambata aveam concurs. Problema mea la antrenamente este ca de multe ori sunt lenes, air cand ies la alergare fac mai mult alergari usoare, pe la 5:30.

In vara, dupa o perioada cand am alergat foarte putin am decis sa infrunt realitatea si sa admit ca nu sunt in stare sa ma descurc de unul singur. Asa ca am apelat la TeamRun, mai exact la Radu Milea pentru un plan de antrenament si sfaturi profesioniste. De ce Radu Milea? Pentru ca e un foarte bun alergator de ultra, si un antrenor excelent. M-am document nitel pe la unii elevi, iar feedback-ul a fost unul pozitiv. De la sfarsitul lui iulie lucrez cu el, iar de la 2-3 antrenamente (in saptamanile bune) si 150 km pe luna am trecut la 5 antrenamente pe saptamana si 300 km pe luna. Nu e deloc usor, a trebuit in multe zile sa ma trezesc foarte devreme sau sa alerg la 35 de grade pentru ca dimineata avusesem treaba (lene :D). Rezultatele s-au vazut destul de repede, dar sper ca e doar inceputul :)
Ar fi fost si mai bine daca nu as fi tras cu niste probleme medicale care m-au tras complet pe bara in noiembrie, plus recuperarea destul de greoaie la mana dreapta.

Asta vara am facut o alta pauza de la antrenamente ca sa-mi indeplinesc un vis vechi, Matterhorn pe ruta Leone. Cei care ma urmariti pe Instagram, sa stiti ca inca mai am poze superbe pe care o sa le pun din cand in cand ;)

Tot in 2016 am avut onoarea sa ma alatur echipei Ciucas X3, multumiri Alexandra si Dragos State :)

Ce va fi in 2017? M-am inscris la UTMB, la proba TDS de 120 km. Mi-a lipsit 1 punct ca sa ma pot inscrie la UTMB 160 km, asa ca anul asta o sa iau masuri ca sa am puncte pentru 2018. Pana la TDS o sa alerg la deja obisnuitele curse aproape de sufletul meu Ecomaraton, Aiud, Brasov (ambele), Rasnov (tot 30km), Ciucas, Gerar, MPC, dar si iubiri mai noi ca Ultrabug sau Hercules. In plus, o sa merg probabil la Transilvania 100, la proba lunga, in principal pentru puncte, desi sunt constient de problemele de an de an la partea de marcare a traseului.

Asta pana in iunie, pentru ca ce voi face in vara depinde foarte mult de obiectivul principal varful Khan Tengri din muntii Tian-Shan, 7010m. Daca o sa facem rost de bani o sa incercam sa urcam si Lenin (7134m) pentru aclimatizare. E nevoie de bani pentru echipament (nu poti merge in Tian-Shan fara bocanci de altitudine, sac de dormit, etc), pentru ca echipamentul meu in mare parte nu e suficient de bun, pentru pachetele de servicii (zbor cu elicopterul la tabara de baza, cazare si masa acolo, permise, etc) si bilete de avion. Daca cineva se simte generos si doreste sa sponsorizeze un alpinist (nu de top :D) pot sa ofer la schimb publicitate pe blogul meu si pe fb, cu o audienta destul de bun, ca si la partenerii media pe care expeditia noastra ii va avea. Voi face parte dintr-o expeditia cu alpinisti valorosi, dar despre asta intr-un articol separat.

Cum sunt sanse incerte pentru sponsorizari, ajungem si la rinichiul meu, deocamdata singura varianta cu valoare certa :)))
Evident glumesc, sau cel putin asa sper.

Se anunta un 2017 interesant ;)

La alergatorul nemultumit

Suna a nume de carciuma nu-i asa? Ar putea fi o idee de afaceri pentru cineva mai intreprinzator, sa deschida o bodega unde alergatorii nemultumiti de organizatori si curse se pot aduna sa-si face public oful. Ziceti ca s-a inventat deja? .... A da, se numeste Facebook :)))


Raman mereu uimit despre cat de nemultumit si carcotas poate fi alergatorul roman, sau poate doar o mica parte a grupului, mica dar vocala. Etern nemultumit, nu este niciodata satisfacut si are mereu ceva de comentat si carcotit.

Recent am fost ca alergator, voluntar sau spectator la cateva curse din cele foarte bine organizate, 7500, 2x2 si Ciucas X3. Am auzit si am citit destule critici care mi se par cel putin superficiale, a unor elemente periferice, care nu au legatura cu cursa in sine.

Nu o sa nominalizez persoane, nu-mi doresc sa inalt stalpi ai imfamiei, dar mi se pare aiurea sa aud atatea carcoteli despre berea care nu a mai ajuns de la Zaganu. Organizatorii au primit sponsorizare 10 butoaie de la farbica Zaganu, o fabrica mica care produce o bere buna. Evident ca nu a ajuns pentru 1400 de alergatori. Draga alergatorule de la semi si maraton, tu macar ai avut o sansa sa prinzi bere, noi amarastenii de la ultra nu am avut absolut nici o sansa, poate cu exceptia lui Robert Hajnal (ala nu se pune, omul e anormal de rapid :D). Altcineva s-a plans de paste, unele foarte apreciate de restul. Cat despre bere, daca s-a terminat, o bere proaspata costa intre 5-10 lei si se gaseste pe toate drumurile, inclusiv la Cheia. Ai avut bani sa participi la concurs, ai bani si de o bere fara ca asta sa se transforme intr-o tragedie.

Pentru mine diferenta intre o organizare buna si una proasta o fac marcarea traseului, organizarea punctelor de control si alimentare, elementele de siguranta (salvamont, salvari, oameni pregatiti sa intervina si cu competente medicale asa cum au avut la baraj - multumesc inca o data Romeo Manciu), organizarea de la start-finish, kitul, pretul taxei de inscriere raportat la ce primim. In rest sunt amanunte care desi dau un plus de savoare nu fac diferenta.

Alte carcoteli au fost legate de frecventa punctelor de hidratare, pe un traseu plin de fantani. Totusi sa alergi 15 km pe munte fara surse de apa nu este ceva deplasat. Din acest motiv sunt obligatorii bidoane/centuri/rucsaci de hidratare. Stii ca esti mai lent, mai baga un bidon in rucsac. La Ciucas Alexandra State a explicat foarte clar de ce nu sunt puncte cu apa mai dese. Din cauza ca s-ar pierde punctele pentru UTMB. Nimeni nu-si doreste asta, mai ales cand Ciucas Ultra este cea mai sigura sursa de puncte.

Multi se plang si de echipamentul obligatoriu impus de organizatori. Oare de ce e nevoie de foita, de folie de supravietuire, de haine groase pe munte? Unii au capatat raspunsul la intrebarea aceasta la Ecomaratonul de anul acesta cand am alergat in maiou pe ninsoare. Ce bine mi-ar fi prins o foita :)))

Draga alergatorule, invata sa apreciezi mai bine munca organizatorilor de concursuri. Cu cateva exceptii oamenii fac asta in timpul liber, in dauna timpului alocat familiei si vietii personale. Nici vorba sa faca profit, iar eventualele sume care le raman nu compenseaza deloc miile de ore alocate organizarii, noptile nedormite si nervii consumati.

Haideti sa invatam sa apreciam lucrurile bune si sa nu vedem doar partea mica si goala a unui pahar plin pana la buza


Va saluta alergatorul 6 fingers, din care au participat la scrierea acestui articol maxim 3. Mai am aproape 3 saptamani cu mana dreapta stransa intr-o orteza, rezultat al celei mai stupide trante din viata mea. Aici chiar ar fi de carcotit la adresa organizatorilor care au lasat acel smoc de iarba in mod intentionat, numai bine sa se impiedice tontii ca mine cu aere de alergatori de ultra :))

Bucegi 7500 - In spatele scenei

Acest articol este despre alergare, despre unul din cele mai prestigioase concursuri de alergare, dar nu despre alergatori, mai deloc despre traseu, cat despre oamenii din spatele scenei, care fac totul posibil, organizatori si voluntari. Nu despre mine, eu am participat practic o singura zi si un pic, nu 3-4 zile ca cei de la CPNT. Oameni care au stat treji in posturi de joi pana sambata seara, sau care au muncit in tabara de baza de joi pana duminica.

Nici anul acesta nu am alergat la 7500. Nu intrebati de ce, nici eu nu stiu. Dar daca tot nu am alergat, am decis (me+Luiza) sa ne facem utili. Silviu Balan ne-a zis cu un weekend inainte ca este nevoie de ajutor, chiar si de vineri seara, asa ca decizia a fost luata.

Tabara de alergare montana din Bucegi a lui Silviu Balan - o poveste in imagini

A fost foarte fain in tabara de alergare montana din Bucegi. De data asta voi avea putine cuvinte si mai multe poze. Cateva informatii:
- s-a stat la Centrul de Pregatire al Salvamontului, conditii bune de cazare
- am avut vineri o prezentare foarte buna despre ce inseamna trail running, tehnici si programe de antrenament si multe informatii utile sustinuta de Silviu
- sambata seara am avut o prezentare foarte interesanta despre prevenirea accidentarilor in alergarea montana sustinuta de Florin Caprita, care ne-a facut si un masaj inainte
- tura de alergare sambata pe grupuri (avansati si incepatori) despre care voi vorbi in imagini
- duminica concurs surpriza, premiere si o tura scurta pe plaiul lui Pacala
- am avut parte de 2 fotografi profesonisti, meseriasi in poze la trail running, echipa Fisheye, Cornel si Irina. Toate pozele sunt facute cu telefonul meu, un iPhone 5. Pozele oficiale, la calitatea Fisheye o sa vina mai tarziu. Cornel si Irina nu ne-au dezamagit niciodata ;)

Primul maraton montan - Bucegi 7500 by CPNT

De ceva vreme aveam in plan sa particip la Bucegi 7500, o competitie de maraton/ultramaraton mai recenta, dar care s-a consacrat foarte repede.
Stiti foarte bine ca experienta mea pe munte este destul de bogata, atat in tara cat si afara, dar e limitata la ture, expeditii si concursuri de mers. Cea mai asemanatoare competitie la care am participat a fost Carpathian Adventure, una totusi destul de diferita.
In materie de alergare am participat la o serie de maratoane si semimaratoane pe sosea, deci cu totul alta mancare de peste