Se afișează postările cu eticheta Rasnov. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Rasnov. Afișați toate postările

duminică, 28 februarie 2016

Maratonul Zapezii 2016 - am dat zapada pe viteza

E al patrulea an cand vin la Rasnov (am ratat in mod stupid prima editie), si va recomand cursa voua celor care nu aveti munte langa casa pentru reacomodarea cu diferenta de nivel.

Nu e maraton de trail, dar pentru un maraton de sosea (asfalt si drum forestier) diferenta de nivel este destul de buna, cam 500 m la cursa de 30k si 700 la distanta clasica. Anul acesta au disparut distantele mici, 15 si 21, o proba de maturitate a cursei trecuta cu brio.

Nu va mai plictisesc cu amanunte extraalergare, ci trecem direct la actiune. Nu aveam mari ganduri la start, m-am inscris la proba mea preferata 30k, cu gandul la o cursa rapida, pana in 2 ore jumate. Acum 2 ani am avut 2:48, iar anul trecut, la 2 luni dupa ce terminasem cu spitalul, am alergat proba de 15, mai mult nu am indraznit.

La incalzire l-am regasit pe partenerul meu de antrenamente de toamna prin muntii de langa Brasov, Toro Tibi, si am constatat ca aveam numere pereche 327 si 328, asa ca am decis sa alergam impreuna cat se poate. Apropo de numar, crerierul meu a fost in greva dimineata (nu a primit cafea), asa ca m-am chinuit sa pun numarul pe un crac al colantilor de alergare, in loc sa-l prind simplu cu ace de siguranta de centura cu geluri.Vreme inchisa, cu ceva burnita, altfel excelenta pt alergare.

Startul a venit repede si s-a plecat ca din pusca. M-a luat valul si m-am lipit de grupul fruntas (Tibi a avut ai multa minte). Mi-am dat seama ca merg prea repede cand l-am vazut dupa cateva minute la 2 metri in fata mea pe Robert Hajnal. Ok Dinu, mergi cu 3 si ceva pe mie, e drept ca la vale, asa ca mai lasa aburii de atlet (cotlet mai bine zis) si stai cuminte. Tibi m-a ajuns din urma dupa un km, avand primii doi km unul sub 4 si celalat 4 si un pic pe mie.

Apoi am intrat intr-un ritm alert, pe care l-am tinut si cand a venit urcarea spre cetate. Doar pe piatra cubica pe zonele mai abrupte am mers mai incet. Ca de obicei bucata de traseu prin cetate este o placere, si de data asta am reusit sa nu mai alunec pe scarile de lemn.

La vale ne intersectam cu o groaza de oameni, semn ca eram in fata cursei. Tibi o ia tare la vale si ma iau dupa el. Incurajez pe alergatorii mai lenti de la coada, mai ales ca stiu si eu cat de bine prind astfel de incurajari.

Traseul e un pic schimbat, facem si o o bucla (binevenita) prin centrul orasului, chiar daca luam niste curbe destul de stranse. Sunt fraier si pierd un gel care nu fusese bine fixat in centura. prostia se plateste. Ne ajunge din urma prietena lui Tibi cu masina, si ne scalambaim ca niste maimutici, spre stupefactia trecatorilor. Din pacate rasnovenii, nici la aceasta editia cu nr 5 nu s-au obisnuit cu alergatorii.

Iesim din oras la un pace bun si incepem alergarea spre cabana Himalaya. Oprim alternativ la punctele de hidratare dispus des, si ne ajungem din urma. Din cauza asta pace-ul scade nitel pe la 5 pe mie. De la cabana, km 16 Tibi accelereaza si ma trage dupa el, intr-un ritm sustinut, desi panta e mai accentuata. Mergem excelent 4:40-4:50 si ajungem la punctul de intersectie, unde pleaca bucla spre Diham. Decid sa iau un gel si il pierd pe Tibi care continua in acelasi ritm.

Ma napustesc dupa el si reduc treptat-treptat distanta, dar cu un consum de energie cam mare. Cand mai aveam 10 m ajunge sus, si o ia la vale. Eu pierd iar timp cu hidratarea, asa ca are iar un avans de cateva zeci de metri si nu reusesc sa ma mai agat de el. Coboara foarte bine, asa ca il las si imi vade cursa mea. Este clar ca mai trebuie lucrat la coborare, nu reusesc sa mentin un ritm foarte rapid mereu. Intersectia vine destul de repede, dar pana atunci m-am bucurat sa salut multi cunoscuti care inca erau pe urcus.

De aici am intrat in a doua bucla pe urcare, mai scurta, dar si aici am avut o surpriza. Ca sa scoata bucla e 3 km de la final, pana la casa albastra, cine a fost la editia anterioare o cunosc bine, au prelungit spre Malaiesti urcarea, obtinand o bucla de vreo 3 km, cu o urcare destul de sanatoasa. Fara locomotiva Tibi in fata am urcat destul de prost, 6-7 pe mie. Cei din fata mea erau departe, iar in spate aveam un avans de cateva sute de metri fata de urmatorii alergatori.

Am intors si eu pentru ultimii 5 km. Mergeam destul de bine, cam 4:30, dar la vale. daca as fu avut oe cineva in raza vizuala poate gaseam motivatia sa trag mai tare, singur este greu.

Am ajuns la finish in 2:25:52, cu un pace de 4:52, si o diferenta de nivel de 492 m inregistrata de Garmin. O cursa buna as zice.


Castigator a fost Robert Hajnal, cu un timp excelent de 2:53, foarte tare pentru un concurs cu diferenta de nivel.

sâmbătă, 21 februarie 2015

Maratonul Zapezii 2015 - scurt si la obiect

Scurt si la obiect a fost cursa, relatarea s-ar putea sa fie mai lunga, asa ca nu va speriati :)
Nu ar fi trebuit sa alerg aici, prima cursa trebuia sa fie mult mai tarziu, spre sfarsitul lui martie. Am reinceput sa alerg dupa 15 ianuarie, dupa problemele de santate de la sfarsitul anului. Maratonul Zapezii clar nu era in program anul acesta, dar cum insoteam pe cineva care alerga la Rasnov am zis ca as putea sa mai inscriu si eu la cea mai scurta cursa, cea de 15 km, mai ales ca alergasem deja distanta la antrenament inainte.

Zis si facut, ajungeam seara la Rasnov, la cabana Himalaya, unde ne si cazam. Prognoza pt a doua zi era frumoasa, ceea ce ma face sa ma gandesc daca as putea sa ma imbrac mai subtire, mai ales sa renunt la colantii lungi. Ma uit la prognoza si vad un minus 9 grade pentru dimineata. Ok, poate la urmatoarea cursa :))

Dimineata vine repede, ne trezim la 6 ca sa prindem si micul dejun. La echipament m-am decis pt maieu de compresie, un tricou peste, manecute si colantii subtiri de la Gravity, asa, in cinstea zilei insorite care se arata. In picioare nu am luat incaltari de trail, pt ca cea mai mare a distantei era pe asfalt, si aveam doar vreo 2 km pe o suprafata mai inghetata.

Afara un frig destul de tapan, dar slanina de la micul dejun (mi-am facut de cap :D) a facut minuni, asa ca ambagat relaxat o incalzire buna.

S-a cantat imnul si apoi am plecat lansati la vale. Se alerga tare, 3-4 pe mie si la primul km mi-a iesit cam 4 la mie in medie, iar apoi pana la urcare putin peste 4. Plutonul s-a rasfirat pe primii km, iar urcarea in cetate a venit repede, intre km 3-4. De data asta piatra cubica nu este asa alunecoasa ca in anii trecuti.

Trecerea prin cetate este o placere, foarte spectaculoasa, desi este nevoie sa fii atent la obstacole :D. Pe coborare se baga carbuni ca lumea, apoi urmeaza kilometrul de sosea pana in oras.

In Rasnov se mai alearga cam 2 km, iar alergatorii sunt deja bine rasfirati. Alerg lejer, cam 5:30 si ma bucur de vremea superba, de alergarea placuta si de privire curioase ale rasnovenilor, care inca nu s-au obisnuit cu noi, desi este a patra editie.

Traversam DN-ul ca sa intram spre drumul spre Glajarie (binecunoscut celor care merg la Malaiesti) unde Politia opreste traficul ca sa putem trece in siguranta. De acolo eu mai am cam 7 km de alergare, majoritatea pe asfalt.

Ma irita un pic microuzul celor de la scoala Cambridge. care ma tot depaseste ca sa ia una din fetele care participa la stefata. Tot raul spre bine, pt ca una din fetele de la Cambridge a reusit sa ma scoata din zona de comfort, venind tare dupa mine si pozitionandu-se usor in spate si in lateralul meu. Aveam impresia ca o duc in carca, ceea ce mereu m-a enervat (eu merg in carca altora de obicei :D).

Usor iritat am bagat intr-o treapta superioara si am alergat mai tare vreo 4-5 km, iar alergatorii au inceput sa curga pe langa mine. De obicei sunt eu cel depasit, asa ca sensatia este placuta. Evident pt cei rapizi este ceva banal. Mai trebuie adaugat ca suflam ca o locomotiva si aveam pulsul cam la 170 bpm.

Finisul a venit destul de repede, desi pe ultimul km a trebuit sa incetinesc, intrucat aluneca tare, si eu eram incaltat cu adidasi vechi, tociti, comozi, dar fara nici un fel de aderenta pe gheata.

Am terminat in 1:20:57, locul 6 la general si 2 pe categoria mea de varsta.

Seara a fost de poveste, asa cum este in fiecare an. Premiere, berbecut la protap, vin, petrecere, voie buna, si dans pana cand mi s-au inchis ochii. Un weekend perfect a fost inchiat la ski a doua zi dimineata/

Ne vedem si la anul, poate la proba de maraton