joi, 13 decembrie 2018

Valencia - supermaraton pe plat

Se incheia anul fara un raport de cursa asa cum v-am obisnuit. In 2018 am alergat putin, iar accidentarea din ianuarie, atat de greu recuperata, m-a cam incetinit. Mi-am iesit din mana si la scris, asa ca nu am scris nici macar de cursele la care am participat dupa ce m-am recuperat. Au fost maraton la Ciucas, Apuseni Ultra Race, Maratonul Piatra Craiului si Cappadocia Ultra (proba de 64 km).

De ceva vreme imi doream sa alerg iar un maraton de plat, dupa Roma 2014. Cand s-a ivit ocazia sa mergi cu grupul Danei Badea la Valencia, si am vazut ca era si maratonul cand mergeau fete, am zis ca asta e ocazia de a mai alergat un plat.

Avionul e ieftin cu Blue Air, cazare la Airbnb (200 lei 3 nopti), un fel de city break alergacios. Vremea ameninta sa fie foarte buna, cam cu 20 de grade mai cald decat la noi.

Valencia Maraton este foarte bine organizat. taxa nu e foarte mare, desi m-am inscris doar cu vreo 3 luni inainte. Am fost bombardat cu toate informatiile posibile, tot ce ai nevoie sa stii ca alergator si turist in Valencia.

Am avut ceva emotii daca ma accepta in zona de start dorita (3:15-3;30, zona roz), intrucat nu aveam maratoane apropiate ca timp. Am pus 3 cuse de semi pe la 1;30 si vreo 2 de 10k la 40 de minute si am sperat ca oamenii vor fi rezonabili. Chiar au fost, dupa ce probabil m-au verificat pe Strava. La ceva timp dupa ce am depus cererea de zona (la inscriere) am primit add pe Strava de la 2 alergatori locali, care probabil m-au verificat, si apoi am primit confirmarea ca sunt acceptat in zona roz.

Am stat si m-am kakait cu ce alerg pana a fost prea tarziu sa cumpar sosoni noi, asa ca am alergat in Asics FuzeX de vreo 200 lei. In ultimii 10 km am simtit ceva disconfort, dar oricum dor multe atunci asa ca n-am bagat in seama.

Si a venit si plecarea, zbor fara probleme, loc la geam sa pot vedea Europa acopeita de nori, o carte buna, 3 ore jumate trec ca fumul. Cazarea am ales-o sa fie aproape de zona de start si din noroc am metrou direct pana acolo.

Dupa ce am aruncat rucsacul in camera m-am grabit sa ma duc sa-mi iau kitul. Zona de start/expo/organizatorica este in orasul stiintei si al artelor, Ciudad de las Artes y las Ciencias, un loc absolut fabulos, mai ales cand se intuneca. Acolo cozi mari, dar unele care se misca repede
Am avut noroc cu 3 fete simpatice, alergatoare de la noi, care m-au scutit de a doua mega-coada. Am primit kitul, unul foarte generos, am fost si la paella-party (paella, bere, cola).

Se facuse destul de cald, asa ca am decis sa cumpar un maieu, pentru ca era prea cald pentru alergat la tricou. Am gasit un maieu ieftin, problem solved.

In restul zilei plimbare si mancare prin Valencia, nu neaparat in ordinea asta. Pregatesc echipamentul pentru a doua zi si pe la 10 sunt deja in pat.

Dimineata ritualul e deja rutina, mers la baie, echipat, o masa usoara si alergare usoara pana la start. Am ajuns acolo cam cu juma de ora inainte, si constat ca zona roz e aproape goala. Intru si imi continui incalzirea acolo, aveam cam 100 m si am avut ocazia sa fac o incalzire ca lumea. Ceva am uitat, asa ca am iesit sa caut o buda. Erau multe ascunse prin toate scuarurile din spatele blocurilor, asa ca am rezolvat si ultima problema.

Am mai alergat usor inca vreo 10 minute, iar cu 5 min inainte  m-am dus mai in fata, sa ma apropii de pace group-ul de 3;15 h. Cand sa ajung la ei, am fost oprit e un gard, dar am luat startul la 10 m in spatele lor.

Tactica de cursa a fost cu semn de intrebare pana aproape de start. Nu eram antrenat, veneam dupa 3 saptamani dupa ce reincepusem alergarile, deci nici vorba de o pregatire. Convenisem cu Radu Milea ca nu e un obiectiv Valencia, ci doar o cursa de antrenament, asa ca nu eram hotarat cu ce pace sa alerg si obiectivul era cam orice timp sub 3:30. Cum pb meu era 3:57, un nou personal best era aproape garantat. Pe loc am zis ca incerc sa merg macar juma de cursa cu grupa de pace 3:15 si apoi mai vedem noi.

Inainte de start evident ca zboara hainele in toate directiile. Am uitat sa-mi iau un tricou sau o bluza veche, dar chiar nu era frig, cam 12 grade, m-am incalzit imediat dupa ce am predat hainele la garderoba la incalzire.

Start, plec cam la 150 m in spatele atletilor de top, dar tot a durat cam 2-3 minute pana am trecut de poarta de start. Am accelerat rapid si m-am lipit de cei 2 baieti cu aripi cu 3:15. Trebuie sa spun ca nu au mers foarte lin, pace-ul pe km variaza intre 4:20 si 4:40. Ce-i drept era aglomeratie, eram peste o suta de alergatori care incercam sa-i urmam. Cam aici se consuma multa energie, pentru ca mereu esti silit sa accelerezi ca sa nu ramai de caruta, grupul depasind constant alergatori mai lenti. Am reusit cativa km sa stau in fata lor, si acolo am reusit sa merg mai constant, dar in zonele mai inguste mereu eram blocat.

Traseul este foarte rapid, bine gandit, in general pe bulevarde largi, cu putine curbe stranse, plat ca o clatita. Punctele de alimentare sunt mari, bine gandite, pline de voluntari care iti dau sticlele si paharele din alergare. Am reusit de fiecare data sa iau si sa beau doar incetinind un pic.

Ritmul este abordarbil, deocamdata ma simt foarte bine, dar eram doar la inceput. Primele semne de crampe apar dupa vreo 16 km, mici intepaturi la inghinali. Uitasem sa iau un magneziu seara, cum aveam obiceiul, si nu aveam nici la mine.

Am trecut de 21 km, jumatea cursei in grafic, dar incep sa fiu constient ca nu voi putea duce toate cursa la 4:30 medie, asa ca peste inca vreo 5 km am redus turatia si m-am uitat cu regret cum se indeparteaza grupul. Riscam o coliziune frontala cu zidul in urmatoarii 10 km, si intepaturile se inteteau. Am stabilizat ritmul la 4:50, iar ritmul cardiac era stabil pe la 160, cam atat am avut si media pe cursa (cu niste spike-uri la 180 pe la inceput).

Cand credeam ca o sa termin sub 3:20, la km 36 piciorul stang s-a blocat cu totul, o crampa foarte puternica, abia am reusit sa ma opresc fara sa cad, si sa ies din zona de alergare, noroc ca era ma rarefiata. M-am intins, am facut niste miscari de streching, si imediat ce muschii grevisti mi-au dat voie am repornit incetisor. Am avut impresia ca am stat mult, dar nu cred ca am pierdut mai mult de 2-3 minute, privind timpii pe km.

Am reusit cam in 2-3 km sa ajung iar la viteza de croazierea, dar nu am stat mult, pentru ca in ultimii 2 km nu mai e timp de conservat energia, asa ca am incercat sa merg cat de repede am putut. Ma dureau talpile, diversi muschi de care uitasem, dar finalul e grandios, plin de spectatori care te aclama, iar finalul este pe apa, la propriu.

Pana la urma timpul final a fost de 3:22:43, unul mai mult decat ok daca ma gandesc la cat nu m-am pregatit.

Despre cursa ca si organizare voi vorbi intr-u articol separat, pentru ca sunt multe de spus, iar o comparatie cu maratonul din Bucuresti ar fi interesanta.

Orasul e absolut superb, preturile sunt ok, e mult mai cald ca la noi, sunt multe motive sa va ganditi la un city-break in alergare pentru 2019.

Voi reveni cu mai multe amanunte, ca sa vedeti diferenta fata de Bucharest maraton.

pe curand

PS pozele din alergare au iesit oribil, asa ca nu le-am cumparat desi nu erau scumpe. Nici daca ma plateau nu le-as fi pus. In schimb mai pun niste poze cu orasul SF

Un comentariu: