Toamna asta am decontat mai multe pacate si un an bun de alergare. Dupa mica fractura de la Ciucas de care v-am mai povestit, dupa pauza de 2 saptamani de la sfarsitul lui octombrie, abia ma apucasem de antrenamente cand am avut o hemoragie la un ochi care m-a trimis o luna intr-o pauza fortata, timp in care am incercat toate investigatiile posibile si imposibile pentru a afla cauza. Nu am reusit decat sa cheltui o groaza de bani, si sa stau o luna luunga pe bara, timp in care mi-am pus 6 feluri de picaturi in ochi.
M-am reapucat de alergare in decembrie, iar dupa o saptamana am alergat un 5km la Christmas Tri, unde am avut ocazia sa vad cat am pierdut in luna de pauza. M-am sufocat dupa 2 km cu 4 pe mie, desi ma incalzisem bine. Ma gandeam cu groaza ca vine Iulia cu viteza ei supersonica si nu o sa ma tin dupa ea, si echipa o sa piarda din cauza mea. A fost motivatia care m-a facut sa ies la antrenament pe orice vreme si indiferent de zapada de afara.
Foarte grea a fost luna ianuarie, cu o cifra de 220 km alergati in conditii grele, pe zapada si gheata, cu timpi care nu-mi ieseau, si viteze care imi pareau imposibil de obtinut. Singura veste buna a fost ca traseul era aproape in intregime curatat, si deci puteam sa alergam in incaltarile de asfalt.
Din cauza ca Iulia a fost plecata o buna bucata din tara, nu am apucat sa alerg decat de 2 ori cu Tibi, dar pe gheata, si deci nu cu o viteza de concurs. Ne-am vazut toti 3 inainte de cursa, cand am luat kiturile si imediat am plecat in recunoastere in zona de la uzina, sa vedem la lumina zilei cat de rau se prezinta situatia. Am vazut ca era ok, asa ca am plecat sa ne schimbam si am iesit la incalzire.
Dupa incalzire ne-am mosmondit toti 3 atat incat am intrat in zona de start cu 10 secunde inainte de start, care start ne-a prins pe la jumatea plutonului, departe de echipele bune care bineinteles au plecat tare. Norocul nostru e ca s-a deschis un culoare usor in diagonala, asa ca am plecat intr-un sprint furios pe el, si timp de 6-700 m am zigzagat periculos incercand sa depasim cele mai multe echipe. Deja vedeam 2 echipe alergand tare la 100-150 m in fata noastra. Asta e, am strans din dinti si am bagat carbuni. Iulia a venit repede langa mine si a preluat trena si ne-a dus cu sub 4 pe mie in urmarire. Am ramas usor socat cand am depasit echipa de vedete Ingrid Mutter, Denisa Dragomir si Geanina Tanase (asa ceva cred ca nu se va mai intampla). Cand a inceput urcarea pe deal distanta s-a redus cam la 50 m si tragand impreuna am redus treptat si am intrat in pluton pe coborarea de pe deal.
Deja eram foarte frumos aliniati, Sana Sport in frunte, echipa Marianei Nenu a doua, si noi in ultima pozitie. Toate cele 3 fete erau in pozitia de mijloc, incadrate de coechipieri. Era un fel de formatie militara, formatie care s-a mentinut aproape 3 ture. Am profitat de trena dusa de altii ca sa ne tragem nitel sufletul, dupa goana. Mie ritmul imi convenea, dar o simteam pe Iulia ca ar fi alergat mai repede, si ma bucuram ca se merge in pluton :))).
Deja intampinam probleme de trafic, echipe de la cursa masculina pe final de cursa, asa ca strigam si ne anuntam prezenta ca sa ne faca loc. As vrea sa profit de prilej si sa le multumesc tuturor celor pe care poate i-am agasat cu strigatele noastre si care fara exceptie ne-au facut loc cu sportivitate, ba ne-au mai si incurajat. Scuze si multumiri celor care m-au recunoscut si m-au incurajat. Pulsul era sus, si de cele mai multe ori nu mi-am permis sa-mi iau ochii de pe traseu, orice pas gresit putea sa ma coste scump, si echipa sa aiba de suferit. V-am auzit pe toti chiar daca nu am putut sa va raspund si am prins aripi de fiecare data. Va multumesc :)
Iulia tatoneaza echipa Marianei si ii depaseste de cateva ori, pana trecem de ei si ne instalam dupa Sana Sport. Din pacate Tibi nu se simte asa bine pe bucata asta (nici eu), asa ca desi depasim si ne distantam de echipa Ideal Pack, incepe sa se faca distanta si intre noi si Sana Sport. Eu si Iulia alergam cot la cot cu Tibi in spatele nostru la cativa metrii. Cei de la Sana Sport au prins momentul si au accelerat usor si ne-au distantat. O tactica bine pusa in practica. Nici eu nu eram la acel moment la un nivel de energie prea mare. Am asteptat sa ajung aproape de start/sosire si am apelat la un gel si la activatorul de la Sponser, arma secreta. Nu am apucat sa infasc un pahar cu lichid pt ca erau alti alergatori la masa de alimentare. Cursa asta nu am reusit deloc sa iau ceva de pe masa pentru ca efectiv treceam in viteza pe acolo, si ba erau alti oameni acolo, ba voluntarii nu erau pe faza. O singura data a fost cat pe ce, dar un alergator mai lent s-a interpus intre mine si voluntarul cu tava, fara sa ma vada ca vin din spate, asa ca m-am lasat pagubas :)))
Activatorul si gelul si-au facut efect repede si am venit langa Iulia. Am incercat sa marim viteza, dar din pacare nu am reusit sa alergam mai repede, eu si Tibi, pentru ca Iulia ar fi putut cu siguranta sa alerge mult mai repede. Sana Sport se indepartau incetisor, si aveau sa scape in castigatori. In spatele nostru Denisa Dragomir si Ingrid Mutter stateau la taclale de parca nu alergau cu 4:20/km :))))
Tibi si-a revenit foarte frumos din tura a 5-ea si am alergat iar cu totii cot la cot. De data asta nu mai aveam pe nimeni in fata, asa ca am ragusit cat am strigat sa ne semnalam prezenta. Turele au trecut foarte repede, nu ai timp sa respiri, nu ai timp sa faci giumbuslucurile care sunt traditionale la Gerar. S-a lasat si mai frig, dar raman conditii bune de alergare.
Intram in ultima tura si lucrurile erau clare. Sana Sport a castigat cu 1:05 min in fata noastre, iar echipa Marianei a venit la 2:20 in spatele nostru.
Am trecut de mana linia de sosire in 1:31:01, un timp decent, pe locul 2 la categoria mixt, al sapteteal timp daca punem toate clasamentele si facem un open, ceea ce la Gerar nu exista. Daca Iulia va dori sa alerge si la anul cu noi cu siguranta vom putea sa reducem cateva minute din el. Am incercat si o mica alergare de revenire, dar ne-am dat seama ca eram toti 3 uzi leoarca, de parca iesisem de sub dus, asa ca dupa cateva poze si imbratisari am tulit-o in interior.
Inainte de festivitatea de premiere Tibi ne-a dat mari emotii, i s-a facut rau si chiar a lesinat, cazand inainte sa apuce cineva sa-l prinda pe gresia din sala mare. Si-a revenit repede, ba chiar a gasit energie sa urce cu noi pe podium. El a fost cu adevarat eroul echipei noastre, intrucat el e obisnuit sa alerge mai mult in panta, si probabil i-a fost mult mai greu decat mie sau Iuliei. Vorbind de Iulia a fost un adevarat privilegiu sa alerg cu ea in echipa. O stiam de ceva vreme, i-am admirat performantele, victoriile de la MPC, timpii extraterestrii :)
Am avut o echipa grozava, cea mai bune pe care mi-o puteam dori si va multumesc Iulia si Tibi :)
Cateva cuvinte despre organizare, un kit foarte bogat, totul foarte bine pus la punct, voluntari foarte simpatici si traseul bine delimitat. Singura observatie ar fi cu ora de start. daca se incepea la 2 am fi prins si noi putin soare, o raritate in zilele acestea. A fost fain si pe noapte, cu exceptia celor 2-3 ocazii cand am calcat direct intr-o balta :))))
A fost prima data cand am purtat echipamentul de membru al echipei Ciucas, din care sunt mandru ca fac parte. Seara s-a incheiat cum nu se putea mai bine, in Piranha la o masa cu Ciucas & friends
Ne vedem si la anul :)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu