Cursa are un format in premiera in Romania. Se pleaca ca la o cursa obisnuita, cu un traseul de 11 km cu 400 m diferenta de nivel, doar primii 32 la fete si la baieti se califica in sferturi, unde vor alerga in 4 serii de cate 8, primii 4 mergand mai departe in semifinale, si similar, cate 4 din fiecare semifinala se califica in finala. Traseele sunt diferite si progresiv mai mici, scazand de fiecare data aproape cu jumatate. Spectacolul a fost garantat, finala fiind castigata de Gheorghita Vitalie la fotofinish.
Traseele, creatiile lui Radu Milea, sunt o succesiune de strazi, alei, poteci si scari prin si pe langa Sinaia. Nu te lasa deloc sa respiri, cu priveliste frumoasa si destul de tehnice. Se trece prin curtea Pelesului, se alearga pe DN1, fara sa te deranjeze masinile.
Organizarea impecabila, marca Sport La Orice Varsta. O desfasurare de forte foarte mare, cu o logistica impresionanta si o grija mare la detalii. Trasee impecabil marcate, puncte de hidratare bogate (cine a avut timp de ele), voluntari competenti, autoritati locale care au inchis traficul auto prin centrul Sinaiei (felicitari), o zona de odihna cu fotolii-saci pe care te puteai odihni dupa, un expo neobisnuit de bogat in oferte si un concurs foarte interesant.
Cat despre cursa mea, nu sunt foarte multe de spus. Am alergat iar cu Toro Tibi, iar cu obiectivul sa ma tin dupa el. Deja-vu :). Am reusit si o mica recunoastere a traseului la incalzire, ocazia cu care am descoperit ca in primul km traseu se gatuie cu ocazia unor scari in unghi drept, loc unde trebuia sa ajungem in fata ca sa nu ne blocam. Ceasul meu imi face surpriza si nu porneste.
Plecam cam din primele randuri, dar Tibi e putin mai in fata, culoare se inchid si se deschis, si sprintez cat pot sa-l ajung din urma. La un moment dat nu-mi vine sa cred cine este chiar in fata mea pe prima urcare din oras, intre mine si Tibi. Chiar Vitalie Gheorghita, viitorul castigator. Ma uit mai atent si vad ca grupul fruntas e la vreo 10 m in fata, iar panga mine se afla si Palici, si Zinca. Nu devenisem eu peste noapte racheta, oamenii se menajau pentru etapele viitoare. Alt lucru frapant este ca nu era nici o fata prin jur, de zici ca era o competitie exclusiv masculina. Existau destule fete bune, foar ca ele au mers aproape la pas, sigure ca nu au cum sa piarda calificarea in sferturi. Aici este poate singura scapare a organziatorilor.
Am ajuns la scarile buclucase in al doilea grup, si le-am coborat in viteza. De aici incepem sa urcam niste alei prin padure care ne-au scos in curtea Pelesului, si cam de aici favoritii au inceput sa apese usor pe acceleratie, asa ca usor-usor i-am pierdut din vedere. Oricum, ceva absolut deosebit sa alergi cot la cot cu astfel de oameni in concurs. In mod normal ii vedeam la start si pe podium.
Traseul urca, coboara si apoi urca iar sustinut, ca sa iasa la soseaua de cota 1400, unde credeam ca am cam scapat de urcari. Gresit, iar urcam prin padure, apoi coboram in mare viteza pe partia de bob (foarte buna ideea), ajungem iar la sosea, iar urcam si o dam la vale. Pe urcari il ajung din urma pe Tibi, si apoi ma distanteza pe coborari. La un moment dat am crezut ca l-am pierdut pe o urcare, dar nu era departe in spatele meu. Dupa partia de bob si inca o urcare, urmeaza o coborare mai lung prin Sinaia, dar cine a crezut ca am scapat de urcari a fost extrem de dezamagit. Traseul tot urca si coboara, mai ales pe scari, scari de tot felul.
Au fost scari in viteza, scari lente, scari abrupte si scari de picai in kur, scari pe care le coborai in mare viteza, si fotografi sadici care au profitat de suferinta noastra :)))
Cireasa de pe tort a fost bucata de DN1, fix prin centrul statiunii, cu traficul oprit. Am iesit aproape de hotelul International, si am cotit-o la stanga spre zoan de Sosire, unde muzica se auzea tare. Multa lume a crezut ca mai avem juma de km si gata. Nu se vede finisul din cauza giratoriului de dinainte, dar surpriza mare a fost inca o urcare si o coborare plus inca o portie de scari :))). Cine a lansat sprintul final aici si-a luat o mare tzeapa.
Cam pe aici dau si de Silvia Mila, care ne tragea in poza mutrele schimonosite
Pe coborare cand ma aveam cam 600 de m, am auzit pe cineva cum vine tare in spatele meu, si cu ultimul efort ma agat de acel alergator. Reusesc sa accelerez, schimbam cateva vorbe, iar apoi simt cum sunt strabatut de un val de energie si reusesc sa ma desprind. Accelerez furibund si gasesc la 20 m in fata un alergator care mai avea si el ca 300 m pana la final. Il prind? Trag foarte tare si il depasesc cam cu 50 m inainte de final.
Am terminat in 57 minute, pe locul 55, chiar in spatele lui Tibi care a ajuns cu 40 de secunde in fata mea. M-am simtit foarte bine, si o sa mai particip la astfel de curse. Mi-a parut rau ca nu am putut sa raman la celelalte faze, dar aveam un eveniment in familia, acel care ma ducea de la Bucursti la Brasov.
O singura sugestie as avea. Prima fata a venit pe locul 70, pentru ca alergatoarele buna au fost absolut sigure ca nu pot pierde calificarea in sferturi. Un numar mai redus de locuri, ar face concurenta mai acerba si spectacolul garantat. Sau, puneti ca la ciclism o marja de 5-10% din timpul primului sosit. La 50 min ar fi insemnat 5 min, ceea ce nu le-ar fi lasat pe Iuliana, Geanina, Mariana & co sa sa se relaxeze in prima cursa, asa cum au facut-o :)
Felicitari organizatorilor, si felicitari si primariei Sinaia. Nu credeam ca o sa vad DN1 inchis pe o bucata pentru jumatate de zi. Sper sa vad un astfel de concurs si la Brasov, oras care dispune de multe trepte si pante.
Frumos :)
RăspundețiȘtergere