Nu reusesc sa ma hotaresc daca 2014 a fost un an bun sau rau. Daca ma uit la numarul de kilometri in competitie (507 km, in crestere fata de 2013) si la concursurile frumoase la care am participat, la premierele personale, a fost un an bun.
In 2014 am bifat primele doua ultramaratoane, VLC 80 km (trebuiau sa fie 54, dar ne-am ratacit mai multi, asa ca organizatorii au avut amabilitatea sa deschida o categorie speciala doar pentru noi) si Transmaraton, 64 km si am reusit sa cobor sub 4 ore la Roma.
Totusi, a fost un an cu multe probleme de sanatate, iar timpii mei din concurs nu au fost atat de buni cat mi-m dorit. Am avut o accidentare la muschii abdominali pe care am dus-o pe picioare cam tot anul (posibil de la handbal, avand in vedere ca in sezonul trecut am fost iar legitimat in liga a treia si am jucat in majoritatea meciurilor). In mai, dupa Eco am facut o ecografie si diagnosticul a fost microfisuri la muschii abdomenului inferior. Am luat o luna pauza completa, si am reinceput usurel in iunie cu alergarile. Problemele au reaparut treptat, iar la finalul sezonului am facut iar ecografia, iar acum imi arata o ruptura mica in abdomen, un orificiu herniar de 0,40 cm. Se manifesta mai mult pe coborare, cand era dilatata de la efortul depus pe urcare, si imi strangula nitel matele. De aceea dureri aveam mai mult la final si pe coborarile mai accentuate, ceea ce evident ma frana.
Au fost multe momente frumoase, incepand cu Gerarul special datorita zapezii proaspet cazuta pana cu cateva ore inainte de cursa, cei 30 km de la Maratonul Zapezii din februarie (o cursa marca Ilie Rosu, va recomand calduros), Semimaratonul Brasov cu o tranta memorabila pe coborare :), Maratonul Brasov, alta cursa marca CPNT, cu un traseu foarte frumos si alergabil, evident deja clasicul Ecomarathon, care nu mai necesita nici un fel de prezentare.