luni, 14 iulie 2014

Despre maratonul Transilvania cu bune si rele

Am stat pe ganduri daca sa scriu un review, tinand cont ca am castigat un loc la o tombola si deci nu am platit taxa de inscriere, dar consider ca un feedback chiar si mai acid, este util pentru toata lumea, inclusiv organizatorii, care pot sa vada punctele mai putin apreciate de participanti.

Ca parti bune pot remarca zona absolut superba, oameni prietenosi, combinatia de festival-concurs, si prilejul de a revedea multi prieteni dragi :).

De la inceput s-a vazut ca Smart Atletics, desi plini de bunavointa, nu au experienta in organizarea concursurilor de trail. A lipsit de la inceput o descriere buna a traseului (foarte utila in alegerea echipamentului, mai ales a incaltarilor), pe ce se alearga, unde sunt puncte de alimentare/hidratare, un profil al curseietc. Dragi organizatori, aceste informatii ne sunt necesare pentru ca orice alergator vrea sa-si poata planifica cursa, sa stim ce echipament sa alegem, daca luam bidon sau daca e nevoie de rucsac, etc.
Atfel de info au fost greu accesibile, desi au fost solicitate de mai multi participanti in mod public.

Traseul a fost unul destul de putin inspirat. Stiu ca ati fost nevoiti sa-l modificati din cauza vremii, desi concursuri din zone mai dificile s-au tinut in conditii mai vitrege, dar cu un efort din partea organizatorilor. Nu stiu daca ati observat, dar mai toate concursurile de traditie se chinuie sa scoata drumurile forestiere, pe oriunde este posibil, si sa lasa doar poteci de munte in loc. Se si numeste trail run, nu forest road run.

Modificarea traseului din motive de vreme m-a deranjat destul de mult, mai ales ca din traseu a ramas mai ales partea cea mai urata, adica drumul forestier spre cabana Sambata, si un pic de poteca. Sincer, nu as fi venit sa alerg daca stiam ca ca alerg pe drum si nu pe munte. Scuza cu vremea nu prea tine, intrucat au fost concursuri montane organizate la mai mare altitudine, si pe vreme mult mai dura decat a fost sambata (Hit the Top, RTR). Cand organizezi concurs de trail run in Fagaras, muntele cel mai serios de la noi, trebuie sa tii cont ca sunt sanse bune ca vremea sa fie cainoasa si te pregatesti in consecinta. Mi s-a spus neoficial ca sunt multi incepatori si ca ar fi riscant sa-i duci pe creasta. Inutil sa spun ca pentru asta exista echipament obligatoriu si ore limita, tocmai ca sa te asiguri ca pe sus nu ajunge chiar oricine. In plus echipe de voluntari experimentati si salvatori in zonele expuse fac ca riscurile sa fie reduse la cele normale in alergarea montana, care este altceva decat alergarea pe sosea totusi. Se pot pune corzi fixe in zonele expuse, se pot ocoli zonele cu probleme, etc. Cum de altfel am vazut la RTR, MPC, etc
Daca vreti sa evitati riscurile, organizati alergarea prin padure, pe dealurile din jur si ati scapat de emotii. Desi sunt curios cine ar veni pt asa ceva pana la Sambata.

Sugestia mea este sa apelati la oameni cu experienta in alergarea montana, care sa va ajute cu organizarea. S-a cam vazut lipsa de experienta de la inceput pana la sfarsit.

Alta sugestie ar fi sa renuntati la termenul de maraton. Cursa de alergare a avut 20 de km, adica nici macar un semimaraton clasic, deci termenul este cel putin nefericit ales. Ati avut cam la 40+ de km la proba de MTB, dar maraton este un termen care se refera strict la alergare si nu la bicla. In plus un nume gen Transilvania Trail Run este mult mai sugestiv decat maratonul Transilvaniei.

Alta bila neagra a fost cu cazarea la camping. Nu mi s-a intamplat niciodata la trebuiasca sa platesc ca sa stau cu cortul la un concurs de trail run. Sper surpriza mea, dupa ce mi-am luat kitul si am fost indrumat spre locul de camping, am fost intors din drum de bodiguarzi pe motiv ca nu aveam bilet la festival pt ziua de vineri (inscrierea acoperea doar ziua de sambata). este o premiere in trailul romanesc cred :). In plus, asa cum au remarcat si alti participanti, la premiere, care a fost in interiorul zonei de festival, apartinatorii (rude, prieteni, etc) au avut acces doar dupa ce mai multi participanti au reclamat faptul. Asta e genul de amanunt care iti poate lasa un gust amar, daca ai venit cu nevasta si copii, si ti se cere bilete pentru toti ca sa te vada pe podium. Nu e cazul meu, dar au fost oameni care au patit asa ceva.

Ce imi reprosez mie, si nu organizatorilor, este ca am stat in camping si nu la vreo pensiune. Absolut imposibil sa te odihnesti bine inainte si dupa concurs cu mii de wati care duduie pana la 6 dimineata :))). Aici e doar vina mea, si am tras invatamintele de rigoare.

Despre cursa propriu-zis nu as avea multe de spus. Dupa ce am aflat ca nu se alearga pe munte, m-am demotivat complet si am alergat in dorul lelii, fara nici un chef. Noroc ca am avut prieteni pe traseu care au facut ca km de drum forestier sa fie mai suportabili.


Ce a salvat weekendul montan, a fost ziua de duminca, cand am urcat iar la Sambata, unde ma asteptau Alex Naran si Viorica Manole, care au fost mai inspirati si au urcat direct acolo. Cu Alex am facut muchia de Nord-vest din Coltul Balaceanu, un traseu usurel (l-am facut in ghete) de creasta, dar expus si foarte aerian, o placere. Am iesit imediat langa crucea de pe Colt si am savurat fiecare metru. O sa pun mai tarziu cateva poze :).




Un comentariu:

  1. Salutare, Dinu!
    Iti multumim pentru feedback. Orice critica argumentata este binevenita (chiar si atunci cand ai castigat la tombola intrarea la concurs).

    Ai dreptate, Smart Atletic (nu atletics) nu a mai organizat pana acum un concurs de alergare montana. Oricand exista un inceput pentru toate:
    *atat timp cat pleci la drum alaturi de parteneri seriosi
    *atat timp cat pui in joc experienta si resursele unei organizatii care lucreaza de cativa ani buni in domeniul organizarii de evenimente sportive de masa
    *atat timp cat orice eveniment smartatletic (propriu, in partenereiat sau recomandat) trebuie sa aiba la baza siguranta tuturor participantilor.

    In cazul de fata, la Maratonul Transilvaniei, am respectat protocolul cu Salvamontul. Daca recomandarea a fost sa nu riscam, am respectat-o si am luat cea mai buna hotarare astfel incat traseul lung sa fie cat mai sigur. Chiar daca 3-5-10 participanti (printre care si tu ar fi vrut sa faca traseul propus initial). Este un caz similar Triathlon Challenge Mamaia 2012 (cand proba de inot a fost anulata si transformata in alergare, la recomandarea Salvamarilor). Si atunci ar fi existat cateva persoane care ar fi putut cu siguranta sa faca fata valurilor. Tot in acelasi an, Triatlonul din Londra s-a confruntat cu aceeasi situatie - anularea inotului.

    Inchei cu accentul pe siguranta: noi vom avea intotdeauna in vedere acest aspect. Daca asta nu place, fara nicio problema si suprare, puteti alege sa nu participati. Desigur, sunt aspecte organizatorice care, fara indoiala, au loc de imbunatatiri. Si in directia aceea ne indreptam pentru viitoarele evenimente.

    Inca o data, multumim pentru feedback.
    Cele mai bune ganduri din partea intregii echipe Smart Atletic si In Transylvania


    RăspundețiȘtergere